Alegerile parlamentare : totul sau nimic ?

“LE PARLAMENT ANGLAIS PEUT TOUT FAIRE SAUF CHANGER UN HOMME EN FEMME”. Aceasta a fost prima fraza pe care am auzit-o de la profesorul meu, Jean Gicquel, in primul an de facultate si primul curs de drept constitutional englez . O fraza care pe loc m-a suprins, apoi m-a facut sa gandesc si in final m-a facut sa inteleg multe lucruri.
De ce readuc fraza in discutie? Pentru ca se apropie alegerile parlamentare. Desigur puterea parlamentului difera de la un sistem constitutional la altul, de la o traditie la alta…dar in oricare tara a Europei ne-am situa chiar si in Romania, parlamentul poate face totul, daca vrea. Asa ca fiti atenti pe cine puneti stampila…pentru ca ar putea face totul sau nimic.

Common law vs civil law

prima versiune a codului civil napoleonian

Toti suntem constienti de diferentele dintre sistemul common law si civil law. Cu toate acestea ne este foarte greu sa gasim modalitati de a rezuma intr-o fraza diferenta dintre juristi continental europeni si juristii britanici.
Totusi fraza pe care o cautam ,la fel ca majoritatea studentilor de la drept care incearca sa inteleaga diferentele dintre cele doua sisteme am gasit-o…in cadrul unui curs de drept englez al profesoarei Ruth Sefton-Green.
Daca pentru englezi principiul este : UBI REMEDIUM IBI IUS adica ACOLO UNDE EXISTA REMEDIU EXISTA SI UN DREPT , pentru tarile civiliste principiul este UBI IUS IBI REMEDIUM adica ACOLO UNDE EXISTA UN DREPT EXISTA SI UN REMEDIU.

“Studentii ameninta cu greva”…GRESIT din punct de vedere JURIDIC

Studentii nu pot face GREVA, din punct de vedere juridic.
In orice manual sau cod al muncii din orice stat al lumii v-ati uita…greva este definita ca o incetare voluntara si colectiva a MUNCII de catre SALARIATI. Greva nu poate exista decat in cadrul unei relatii de munca . Ori studentii nu muncesc ci studiaza, si nu sunt salariati.
Mult mai corect ar fi sa vorbim despre proteste…dar in nici un caz de greva.

De ce este necesara o politica a Bruxelles-ului in domeniul apei?

Doar 1% din apa planetei noastre poate fi consumata de oameni.
Peste 1 miliard de persoane nu au acces la apa potabila.
Aproape 2 milioane de persoane mor anual de boli generate de lipsa de apa.
20% din apele de pe teritoriul Uniunii Europene sunt amenintate de poluare.
Peste 2 miliarde de persoane nu dispun de instalatii sanitare de baza.
60% din orasele europene isi supraexploateaza resursele de apa subterana.
Din 1985 suprafetele irigate au crescut cu 20%.
Numarul zonelor afectate de seceta a crescut in ultimii 30 de ani tot cu 20%.
Una dintre cele mai mari secete , care a avut loc in 2003, a afectat 100 de milioane de persoane si un sfert din teritoriul Europei.
In total secetele din ultimi 30 de ani au costat 100 de miliarde de euro.
Cantitatea minima de care un om are nevoie zilnic este de 20 de litri. In multe regiuni ale globului aceasta cantitate nu poate fi asigurata in timp ce un european utilizeaza 200 de litri pe zi, iar un nord american 600 de litri.

Acestea sunt cifrele unor statistici care au determinat Uniunea Europeana sa actioneze in domeniul apei.

Litispendenta comunitara

In drept intern litispendenta este relativ usor solutionata. Aceasta poate aparea insa cu mai multe complicatii in drept international. Speta care ne-a retinut atentia trateaza litispendenta comunitara si a fost solutionata de Curtea de casatie franceza in 11 iunie 2008.

In fapt doi soti de nationalitate franceza dar cu domiciulul in Marea Britanie au hotarat sa actioneze in instanta pentru a obtine divortul. Sotia a sesizat instanta londoneza, iar sotul pe cea franceza. Ambele instante erau competente, pentru ca in caz de divort instanta competenta este fie cea a domiciulului familiei, fie a nationalitatii celor doi soti, daca aceasta este comuna.
In principiu dreptul comunitar dispune ca in caz de litispendenta a doua jurisdictie sesizata trebuie sa isi decline competenta. In cazul de fata, ambele jurisdictii au fost sesizate in aceeasi zi.

Intrebarea pusa curtii de casatie franceza a fost urmatoarea : ce proba trebuie sa aduca partea care invoca litispendenta in cazul in care doua jurisdictii a doua state membre au fost sesizate in aceeasi zi?

Pentru Curtea de casatie franceza partea care invoca litispendenta trebuie sa aduca proba orei la care a fost sesizat judecatorul pe care ea il considera competent. Aceasta proba aduce cu ea si prezumtia ca jurisdictia a carei ora a fost probata este si cea care a fost prima sesizata si deci cea competenta. Prezumtia nu este irefragabila si poate fi combatuta printr-o proba adusa de partea adversa care sa confirme printr-o ora exacta ca o alta jurisdictie competenta a fost sesizata inainte.

Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona a facut in ultima vreme prima pagina a presei din intreaga Europa. Ratificat sau refuzat, cu referendum sau fara tratatul a devenit un lait motiv al discutiilor dintre cetatenii comunitari. Ca impartasim sau nu opinia irlandezilor, cred ca inainte sa ne-o exprimam ar fi bine sa fim in cunostinta de cauza si sa citim tratatul.

Cei interesati de tratatul de la Lisabona, pot gasi la acest link tratatul in versiunea integrala in limba romana
http://europa.eu/lisbon_treaty/full_text/index_ro.htm

Cei care vor sa stie pe scurt modificarile pe care noul tratat urma sa le aduca , au la dispozitie un alt link
http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/index_ro.htm

Tratatul de la Lisabona…o constitutie in ciuda refuzului nostru?

” Le traité de Lisbonne. La constitution malgre nous? ” de Amel Pécheul este cartea pe care v-o recomand. Practicieni ai dreptului sau simpli cetateni comunitari toti trebuie sa rasfoim aceasta carte din pur bun simt de a ne interesa de ceea se intampla in jurul nostru. Unde am fost si incontro mergem, impreuna in Uniunea Europeana incearca sa ne explice un profesor de drept din Franta, specializat in drepturi fundamentale. In 126 de pagini aflam pe scurt lista modificarilor fundamentale pe care noul tratat le va impune membrilor comunitari. In final autorul va invita la o reflectie…care este diferenta intre acest tratat si consitutia refuzata de danezi si de francezi? Cat valoreaza pentru liderii comunitari, refuzul a doua natiuni? Raspunsul va apartine.

Cartea este publicata de editura Cujas, si este disponibila doar in limba franceza. O puteti comanda online pe site-urile de specialitate precum www.fnac.fr

Sa ne contractualizam locul in care muncim

Locul unde muncesti, adica strada, numarul si cladirea in care lucrezi…a fost si este poate unul dintre motivele care te-au determinat sa accepti acest job. Intr-o dimineata insa, seful te anunta ca locul tau de munca va fi modificat. De acum vei lucra la 7 kilometri de oras, in noul sediu al firmei. Ce poti face?
In principiu schimbarea locului de munca nu reprezinta decat o schimbare a conditiilor de munca. Seful are puterea de a schimba unilateral conditiile de munca, iar daca tu le refuzi, poti fi concediat, iar vina iti va apartine.
Poti totusi evita acest lucru, prin contractualizarea locului de munca. Faptul ca adresa sediului unde tu muncesti apare in contract nu inseamna ca este si contractualizata. Pentru a o contractualiza, trebuie sa introduci o clauza clara si precisa in acest sens. Odata inclusa aceasta clauza, seful , care nu poate modifica unilateral contractul tau de munca, va fi obligat sa iti ceara acordul in cazul unei mutari. Daca tu nu accepti si totusi seful realizeaza mutarea…vei putea obtine desfacerea contractului din vina angajatorului….si odata cu asta, despagubiri din partea lui.
Pentru a-ti redacta clauze cat mai utile pentru viitorul tau profesional, e bine sa consulti un avocat inainte de a semna un contract de munca important.

Ce se intampla cu cadourile primite in timpul logodnei in cazul in care rupem promisiunea de casatorie?

Multor cititori intrebarea aceasta li se va parea una frivola. Eu o consider insa din ce in ce mai utila in conditiile in care logodna devine tot mai “patrimoniala” . Mai nou nu doar cadourile de Craciun, ci si sentimentele se masoara in dimensiunea si valoarea unei vile , a unui inel sau chiar a unei masini seria…Sper ca v-am convins de utilitatea subiectului…daca nu, dati click si schimbati pagina, pentru ca veti fi dezgustati de soarta cadourilor.
Trebuie sa va avertizez insa ca solutiile propuse de mine sunt preluate din dreptul francez, si asta pentru ca in jurisprudenta romana disponibila pe internet nu am gasit nici un litigiu pe aceasta tema.
Pentru a intelege cat mai bine, care este soarta cadourilor in urma unei despartiri, vom distinge inelul de logodna de restul cadourilor.
Simbolul uniunii dintre cei doi logodnici, are un destin particular in functie de valoare dar si de originea sa. Daca este un inel fara prea mare valoarea, el va ramane fostei logodnice, si asta pentru ca inelul este considerat un cadou. Daca inelul are insa o valoare disproportionata cu situatia materiala a celui care l-a oferit, judecatorii vor ordona reintoarcerea faimoasei bijuterii in proprietatea celui care a facut-o cadou. Inelul are acelasi destin si in cazul in care reprezinta o bijuterie de familie.
In ceea ce priveste restul cadourilor aceeasi distinctie de impune. Daca ele au o valoarea importanta in raport cu patrimoniul celui care le-a oferit, cadourile se vor intoarce la donator, si asta pentru ca se considera ca ele au fost acordate in vederea casatoriei. Daca in schimb cadourile sunt de mica valoare, ele vor ramane persoanei care le detine in acel moment.

Logodna…o putem rupe? cand si cum o putem face?

Astazi traim intr-o societate in care vestea ruperii unei logodne nu ne mai impresioneaza mai mult de 5 minute. Din cauza banalizarii sistemului nu ne mai punem nici intrebarea daca avem dreptul sa rupem logodna din punct de vedere juridic, si nici care sunt efectele ei . Pentru a intelege de ce trebuie totusi sa ne punem astfel de intrebari, am sa prezint natura juridica a logodnei din care decurg efectele rupturii unei astfel de promisiuni.

I. Logodna cunoscuta si sub numele de promisiune de casatorie este un fapt juridic prin care sotii isi promit unul altuia ca se vor casatori. Vorbim aici de fapt juridic in raport cu actul juridic pe care nu-l vom defini acum, dar care are implicatii si efecte mult mai puternice decat un simplu fapt juridic. Din cauza naturii acestei promisiuni, ea nu produce nicio obligatie fata de cei care s-au angajat in acest demers. Sa impunem o anumita obligatie ar insemna sa intram in contradictoriu cu principiul libertatii casatoriei, proclamat de CESDH. In conluzie avem dreptul de a rupe o logodna si suntem liberi sa o facem in orice moment.

II.Chiar daca exista un drept al rupturii acesta este ingradit prin efectele sale si asta pentru ca justitia condamna orice exercitiu abuziv al drepturilor. Din aceasta cauza, daca ne exersam dreptul ruperii unei logodne intr-o forma abuziva putem sa ne angajam responsabilitate civila. Mai pe intelesul tuturor orice persoana care a comis un fapt care a creat un prejudiciu altei persoane este obligat sa-l repare . Deci si in cazul ruperii unei logodnei unul dintre viitori soti poate suferi prejudicii. Pentru a obtine repararea lor, el trebuie sa demonstreze cele trei elemente clasice pentru responsabilitatea delictuala : existenta unui prejudiciu (care de altfel poate fi moral, sau material), a unui fapt ilicit care sa poata fi imputat  logodnicului care a luat intiativa ruperii si o legatura de cauzalitate intre cele doua. Ce trebuie sa retinem neaparat este ca ruptura in sine este permisa,ea este un drept… doar modalitatea de exercitare a acestui drept poate fi sanctionata in caz de abuz.

Efectul : daca reunim toate elementele putem adresa o cerere de reparare a prejudiciului suferit. Multa lume nu o face si asta din cauza relatiilor afective dintre logodnici…dar trebuie sa stim ca o astfel de posibilitate exista.